Nu cred in detinatorii adevarului suprem si de aceea imi mentin, atat cat pot, impartialitatea fata de un nutritionist sau altul si fata de opinii despre o idee sau alta, vis-a-vis de nutritie in general.
Mihaela Bilic spune ca zahărul schimba în rău nutrienții din organism, accentuează sinteza de grăsime de depozit și crește colesterolul în sânge, adică ai probleme de parcă ai mânca slănină pe pâine. Nu există un zahăr mai bun sau mai sănătos ca altul, în el nu există decât calorii goale. Cred ca toate suntem de acord cu asta.
Însă, ce facem daca nu putem sa bem cafeaua amară? O putem îndulci cu lapte, deși are o putere de îndulcire mai mică decât zahărul, măcar nu îngrașă și nu crește colesterolul.
”Lactoza, un zahăr cu efect probiotic. Zahărul clasic este un dizaharid format dintr-o moleculă de glucoză și una de fructoză (idem mierea). Zahărul din lapte e tot un dizaharid format din glucoză și galactoză. Asemănătoare și totuși atât de diferite. Fără prezența fructozei, glucidele devin sănătoase și nepericuloase pentru siluetă!
Lactoza are o putere de îndulcire de 6 ori mai mică față de zahăr, are indice glicemic mic, nu produce secreție de insulină și nu îngrașă. Ba mai mult, cu lactoza se hrănesc toate coloniile de bacterii din tubul digestiv, ea are efect probiotic favorabil asupra florei intestinale, îmbunătățește digestia și crește imunitatea. Un aport de lactoză mai mic de 3g/zi poate pune în pericol sănătatea întregului organism.
În lapte există și oligozaharide, glucide mai mari decât lactoza, care nu pot fi digerate și ajung în colon. Aici fermentează și produc un mediu acid cu rol anti-infecțios, deci balonarea nu e întotdeauna ceva de rău:) Tot ele funcționează ca o „sugativă” protejând mucoasa intestinală de bacterii și toxine.
Deși conține 87% apă, laptele conține factori esențiali pentru echilibrul și imunitatea intestinală. Fie că e dulce sau acru, iaurt sau brânză proaspată, găsiți o formă de lapte care să vă placă…pentru că face bine:)”, a scris Mihaela Bilic pe pagina sa de facebook.
Informatii preluate de la pagina de facebook a Mihaelei Bilic.
Totusi, desi lactoza vine cu multe beneficii asupra tractului digestiv, dar si a siluetei, exista persoane care prezinta intolorenta la acest tip de glucid, iar manifestarile acesteia pot fi extrem de suparatoare. Printre cele mai comune simptome ale intolerantei la lactoza se numara:
· senzatia de plenitudine,
· balonare, meteorism,
· dureri abdominale,
· diaree sau chiar oboseala si o stare temporara de hipoglicemie indusa de absorbtia scazuta a glucozei in intestinul subtire.
Severitatea acestor simptome depinde de mai multe variabile, aici contând toleranţa individuală, rata de digestie, vârsta sau grupul etnic din care face parte o persoana. Cele mai afectate populatii sunt cele asiatice, sud-americane si africane, pe cand in Europa procentul populatiei afectate variaza de la 2% in Peninsula Scandinava pana la 70% in sudul Italiei si in Turcia).
De multe ori, intoleranta la lactoza este confundata cu alergia la proteina din lapte (cazeina). Insa cele doua sunt total diferite, deoarece in timp ce intoleranta la lactoza este cauzata de deficienta enzimei lactaza, alergia la lapte este consecinta unei probleme a sistemului imunitar, mai exact o hipersensibilizare de tip imuno-alergic, in ceea ce priveste proteinele din lapte.
