De multe ori, persoanele cu probleme de greutate, au tendinta sa dea vina pe hormoni atunci cand kilogramele in plus se aduna cu repeziciune si dispar greu si anevoios. Evident ca exista probleme de sanatate, in care hormonii joaca un rol important, iar asta face din slabit un drum lung si anevoios, insa nu imposibil. Defecitul caloric este sfant. Oricine va manca mai putin decat manca atunci cand a acumulat kilogramele, va slabi. Cu toate astea, hormonii pot juca rolul de aliat sau de dusman, in functie de conditia medicala a persoanei in cauza si asta pentru ca, anumite dereglari hormonale, pot grabi sau incetini procesul de slabire. Echilibrul lor face ca si slabitul sa fie unul echilibrat, fara fluctuatii mari si fara efecte adverse.
Care dintre hormoni joaca un rol important in procesul de slabire?
- Insulina:
- are rolul de a transfera nutrientii exact acolo unde este nevoie de ei, respectiv in tesutul muscular sau in celulele grase. In momentul in care mancam, nivelul de insulina creste, de aceea este important ca mesele sa fie regulate, iar pentru cei care fac sport, ele sa fie aprpiate de momentul antrenamentului, asta pentr ca insulina sa functioneze in favoarea noastra. Prostul obicei de a rontai intre mese, nu face nimic altceva decat sa mentina ridicat nivelul de insulina si, astfel devenim imuni la efectele ei si in loc sa folosim acest hormon pentru musculatura, noi il depozitam sub forma de grasime.
- Leptina:
- Este un hormon produs in celulele grase si este responsabil cu transmiterea senzatiei de satietate catre creier atunci cand in corp s-a acumulat suficienta grasime. Desi atunci cand ai cat mai multa grasime se produce si mai multa leptina, paradohal, senzatia de satietate nu se transmite asa usor. Ar fi fost ideal ca dupa 5 kilograme in plus, creierul sa ne ofere acea senzatie de satietate ca pe o consecinta normala a productiei de leptina. Asta ar insemna ca nu ar mai trebui sa depunem efort pentru a slabi, ci asta ar veni natural. Din pacate nu se intampla asa, caci, la fel ca si incazul insulinei, putem deveni imuni. Asadar, la inceputul dietei veti simti destul de acut senzatia de foame, insa o data cu slabitul primelor kilograme, nivelul de leptina se echilibreaza, apoi totul devine mai usor.
- Ghrelina
- Sau hormonul foamei si al poftelor se produce in stomac, gasindu-se in cantitati mari atunci cand avem stomacul gol. Mai este responsabila si cu acea senzatie de „foame de lup’’ dupa o perioada in care nu am mancat nimic sau, in cazul persoanelor care au mese regulate, sar peste o masa. Pentru a mentina ghrelina la nivel echilibrat trebuie sa mancam regulat la intervale de timp dintre 3 si 4 ore, suficient cat sa nu ingreunam digestia, suprasolicitand capacitatea stomacului, insa fara a ajunge sa avem stomacul gol prea mult timp.
- Cortizolul
- Sau hormnul stresului despre care am mai vorbit pana. Somnul insuficient, stresul cotitian, starile conflictuale sunt responsabile cu nivelul crescut de cortizol, hormon care favorizeaza depunerile de grasime in zona abdomenului si a soldurilor. Pentru ca stresul este prezent in viata noastra si nu poate fi evitat printr-o actiunea anume care sa se potriveasca tuturor, recomandarile de a il tine sub control sunt antrenamentele cu greutati, sporturile prin care putem elibera emotiile negative, plimbarile lungi in parcuri si mersul pe jos.
- Estrogenul
- Sau hormonul bipolar cum il mai numesc eu in spirit de gluma, poate juca rolul aliatului, adica acela de a arde grasimile sau rolul dusmanului, cel care le depoziteaza si duce si la aparitia celulitei. Nivelul prea mare de estrogen duce la ingrasare si la aparitia celulitei, atat la femei cat si la barbati. Cateva dintre cauzele cresterii estrogenului sunt consumul crescut de alcoool, supraantrenarea, lipsa somnului si abuzul de medicamente. Pentru a pastra echilibrul, introduceti in dieta varza, broccoli, conopida si morcovi.
