Problemele de greutate- psihologie sau nepasare?

 

Problemele de greutate- psihologie sau nepasare?

 

Nu stiu daca am epuizat toate subiectele despre slabit-ingrasat si viceversa, insa tot cautand explicatii, am atins si latura psihologica. Ce-i drept nu am cautat raspunsuri psihologice in ceea ce priveste problema cu kilogramele in plus, insa, intamplator am ajuns si aici.

 

In viata de adult, fie ca putem constientiza sau nu asta, toti caram in spate un bagaj emotional, format inca din coplarie. Acest bagaj emotional, din pacate si despre asta o sa va si povestesc, are in el traume. Uitandu-ne in urma, nu este absolut niciunul dintre noi care sa nu fi suferit o trauma sau mai multe, insa depasirea lor fara a afecta viata de adult tine de puterea caracterului fiecaruia dintre noi.

Cand spuunem traume, ne putem referi la un abandon, la o respingere, o umilinta sau tradare, iar contrar a ceea ce credeam pana acum, ele nu sunt rani care apar la varsta adulta, ci in copilarie, ca mai tarziu sa se repete in viata noastra sub diverse forme, facandu-ne sa dezvoltam sisteme de aparare care de multe ori sunt in dezavantajul nostru.

In mintea noastra, copii fiind, tindem sa ne gasim alinarea, bucuria si libertatea in diverse activitati. Unii dintre copii aleg sa se joace singuri, altii in aer liber, socializand, iar altii aleg MANCAREA. Sunt de obicei copiii aceia plinuti, stangaci in a lega relatii de prietenie, singuratici si foarte sensibili. Trauma cea mai mare a lor este respingerea, fie a unuia dintre parinti, a fratilor, fie chiar incapacitatea de a lega o prietenie. Si-au dat seama ca in relatia cu mancarea doar ei pot respinge ceea ce nu le place, in consecinta asta este forma lor de aparare spre a evita o noua deceptie.

La varsta adulta vor fi oameni retrasi, in general plinuti sau cu tendinte catre bulimie pe care vesnic ii vom vedea in momentele de anxietate, sau tensionate, ca mananca ceva incontinuu.

 

In cazuri mai grave, cum ar fi un abuz sexual, multi aleg sa manance stiind ca vor fi grasi, automat neatragatori si asta ii va tine departe de o noua trauma de genul acesta. Mananca mult, compulsiv fara a tine cont de niciuna dintre normele igienei alimentare, nu pun pret pe infatisarea fizica, incepand de la hainele pe care le imbraca pana la cum le sta parul.

 

Evident, acestea pot fi cauze si nu inseamna ca toti oamenii cu probleme de greutate au trecut prin vreuna dintre aceste experiente. Insa la baza este mai mereu una psihologica. Mancarea buna ne creste nivelul de serotonina, ne face fericiti, asadar alimentatia care provoaca astfel de sentimente devine vigiu, drog. Veti auzi de multe ori persoane care spun ca sunt fericita cand mananca sau ca „doar o viata am si vreau sa o traiesc frumos’’. Este mai mult decat evident ca cineva care gaseste fericirea si frumosul doar in mancare are o problema emotionala. Vor incerca sa urmeze diete, pentru ca la un moment dat kilogramele in plus vor incepe sa devina deranjante, insa mereu vor intreba „oare voi mai manca vreodata normal?” Mancarea normala in acest caz este fix mancarea aleasa gresit are a adus kilogramele in plus. Multi dintre ei se vor confrunta cu probleme din spectrul bulimiei: vor manca pe ascuns, dupa o perioada de dieta vor manca atat de mult incat vor varsa si, in cazurile grave, se instaleaza deja bulimia, mancand mult, prost si provocandu-si voma.

La polul opus se afla cei care au fost ridiculizati de-a lungul anilor, mai ales in copilarie si adolescenta ca sunt plinuti sau grasi, ajung la varsta adulta sa simta aversiune fata de mancare, cazand astfel pe panta anorexiei.

 

Daca va regasiti in vreuna dintre situatiile de mai sus si va asigurati ca in acest moment kilogramele in plus exista din aceste motive si nu din delasare, apelati cu incredere la ajutorul unui specialist, mai exact un psihlog care va poate face sa treceti peste blocaj si sa intelegi insemnatatea adevarata a alimentatiei.

Sursa foto: Google

Facebook Comments

Related Posts

by
Previous Post Next Post
0 shares
Back