Locul 1- Orezul brun
OREZUL BRUN versus OREZUL ALB – diferenţa asta nu e doar de culoare ci şi în calităţile nutriţionale de fiecare în parte.
Probabil pentru unii, orezul alb e mai gustos (am auzit-o expresia asta de 1000 de ori) dar NU şi cu valoare nutritională. Adică într-un cuvânt un balast. Poate e dură abordarea dar e purul adevăr.
În schimb OREZUL BRUN are multe beneficii pentru organism (calciu, fibre, Mg, Mn, zinc, potasiu, vit B) şi asta din cauză că este o cereală în formă integrală adică şi-a păstrat întreagă cantitate de fibre şi germeni.
OREZUL ALB este cereală care şi-a pierdut prin măcinare, tărâţele şi germenii de orez, acest proces ducând produsul finit la aproape nici o valoare nutritională. Persoanele care consumă orez alb (procesat) în cantităţi mari sunt predispuse la diabet, asta prin faptul că orezul alb creşte rapid glicemia în sânge.
Locul 2- Migdalele
Migdalele sunt de fapt fructe ale unor pomi fructiferi iar sâmburele este îmbrăcat într-un înveliş dur.
Compoziţie:
• antioxidanţi;
• acizi graşi esenţiali;
• fibre;
• vitamine din grupul B şi acid folic;
• vit A, E;
• magneziu, cupru, potasiu, seleniu;
• calciu, mangan, fosfor;
• fier;
• riboflavină;
• biotină;
• zinc.
Beneficii:
• menţine nivelul colesterolului în limite normale;
• scade riscul apariţiei atacului de cord;
• reglează tensiunea arterială;
• reduce glucoză din sânge, deci indicat în diabet;
• îmbunătăţesc funcţia cerebrală;
• alcalinizează organismul;
• ajută tenul, părul şi unghiile;
• indicat în diete datorită conţinutului bogat în proteine şi fibre, chiar dacă migdalele sunt relativ bogate în calorii: 100g migdale = 578 calorii.
Migdalele se pot consuma ca atare, sub formă de lapte sau unt de migdale.
Cel mai ok este să ne facem acasă laptele de migdale, dar bineînţeles, se găseşte şi în comerţ.
Locul 3- Ceapă
Ceapa este o plantă bienală şi este una din cele mai des întâlnite legume
Ceapa este originară din Asia, iar în perioada antică se credea că ceapa dă putere, fiind consumată de soldaţi înainte de a merge la luptă. În China antică era considerată un simbol al inteligenţei .
Compoziţie:
• săruri minerale;
• sodiu;
• potasiu;
• fier;
• sulf;
• iod;
• siliciu;
• fosfat;
• principii antibiotice;
• glucide;
• lipide;
• zaharoză;
• quercitina;
• acizi organici;
• steroli;
• crom;
• vitamina C;
• vitamine din grupul B;
• vitamina E;
• ulei volatil;
• saponine.
Ceapa face parte din familia liliaceae, aceeaşi familie ca şi usturoiul, prazul, arpagicul, salotul. Există peste 600 de soiuri de ceapă, care se întâlnesc în toată lumea.
Chiar şi în prezent, ceapă oferă multiple beneficii pentru sănătate:
• anemie – are un conţinut ridicat de fier;
• antiinflamator – angenţii antiinflamatori din ceapă sunt utili pentru diminuarea simptomelor bolilor inflamatorii;
• antiseptic – luptă împotriva infecţiilor provocate de bacterii, inclusiv E. Coli, salmonella şi este eficientă împotriva tuberculozei şi infecţiilor tractului urinar, cum ar fi cistită;
• tensiune arterială – indiferent dacă este consumată crudă sau fiartă, ceapa ajută la scăderea tensiunii arteriale în mod natural. Ajută la subţierea sângelui, dizolvă cheagurile de sânge şi curată sângele de grăsimi nesănătoase;
• colesterol – mâncând o jumătate de ceapă crudă în fiecare zi, valorile colesterolului rău se vor diminua, se vor estompa manifestările trombozei şi vor fi prevenite accidentele cardiovasculare;
• prevenirea cancerului de colon – fructo-oligozaharidele din ceapă stimulează înmulţirea bacteriilor bune din colon şi ajută la reducerea riscului creşterii tumorilor care s-ar putea dezvoltă la nivelul colonului;
• constipaţie şi flatulenţă – pentru ameliorarea constipaţiei cronice şi flatulenţei se va consumă ceapă din belşug;
• diabet – cromul din compoziţia cepei menţine sănătatea celulelor persoanelor care suferă de diabet, contribuie la scăderea nivelului de insulină şi creşte toleranţa la glucoză;
• proprietăţi diuretice şi de curăţare a sângelui – ceapa împiedică retenţia de apă, ajută la eliminarea nisipului din urină, ameliorează guta şi artrita;
• tulburări ale urechii – pentru a opri tinitusul, în anumite culturi se introduce în ureche puţină vată înmuiată în suc de ceapă;
• căderea părului- cercetările au demonstrat că sucul de ceapă aplicat pe scalp de două ori pe săptămâna timp de două luni duce la regenerearea părului;
• rapel imunitar – ceapa intensifică circulaţia sanguină şi stimulează transpiraţia. Este utilă pe vreme rece pentru îndepărtarea infecţiilor, reduce febra şi transpiratia, manifestate în răceală şi gripă;
• osteoporoză- s-a descoperit recent că unul dintre componentele regăsite în ceapă previne fragilizarea oaselor;
• probleme respiratorii – se mixează cantităţi egale de suc de ceapă şi miere şi se iau câte 3-4 linguriţe din acest amestec zi de zi pentru fluidizarea mucusului şi prevenirea formării acestuia. De asemenea, ceapa este unul din cele mai bune remedii împotriva răcelilor;
• libidou scăzut – ceapa este un afrodisiac puternic, după usturoi. Pentru obţinerea acestui efect, soiul alb este cel mai eficient;
• infecţii ale tractului urinar – se fierb câteva bucăţi de ceapă albă în jumătate de litru de apă până când apa se evaporă. Se strecoară prin sită, se lasă să se răcească şi se bea. Proprietăţile antibacteriene ajută la calmarea senzaţiei de arsură la urinat;
Principalele motive pentru a consuma ceapă:
• Quercetina – o flavonoidă, un puternic antioxidant, mai puternic decât vitamina E;
• Flavonoidele – ajută la menţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular;
• Cromul – cromul este o moleculă care ajută celulele să reacţioneze în mod corespunzător la insulină şi scade senzaţia de dulce;
• Probiotic natural – probioticele sunt ingrediente alimentare nedigerabile care atunci când sunt consumate stimulează multiplicarea şi funcţia anumitor bacterii bune în intestin.
