Oul, painea prajita si calciul & alimentatia sanatoasa

Astăzi povestim despre unul dintre cele mai complexe şi complete alimente, un mineral esenţial bunei funcţionări a organismului, dar şi despre o alegere făcută extrem de des şi despre care vom află dacă este bună sau nu:

 

Locul 1- Oul

 

Structura şi valoarea nutritivă a OULUI

• oul este alcătuit din trei părţi, respectiv coajă, albuş şi gălbenuș;

• ALBUȘUL reprezintă cam 55% din greutatea totală a unui ou şi are cea mai mare cantitate de proteine, enzime, vitamine şi substanţe minerale; 
• GĂLBENUȘUL reprezintă cam 35% din greutatea oului şi conţine mari cantităţi de lipide;
• COAJA reprezintă 10% din greutatea unui ou şi este compusă din carbonaţi de calciu -94% de magneziu – 1,5%.

Compoziţia chimică a unui ou depinde de mai mulţi factori: specie şi rasă, tipul de alimentaţie sau vechimea oului.

Beneficii:

• o sursă importantă de proteine; 
• lipide; 
• vitamine A, B2, B5, B6, B12, D, E, K, acid folic;
• minerale: fosfor, calciu, fier;
• seleniu, fosfor, calciu, zinc;
• oligoelemente;
• acizi graşi Omega 3.

Ouale au un conţinut caloric scăzut, de doar 80 de calorii la un ou de mărime medie, deci ideale în curele de slăbire.
Ouăle ajută la slăbit datorită continutului proteine, respectiv albumina care se asimilează uşor şi, în al doilea rând, conţine aminoacizii de care corpul nostru are nevoie.

Beneficii ale ouălor:

• rol esenţial în menţinerea stării de sănătate; 
• prevenind afecţiuni precum osteoartrita ;
• previn bolile cardiace;
• cresc nivelul de colesterol sănătos, aşa-numitul HDL;
• scăzând astfel riscul de boli de inimă sau accidente vasculare cerebrale;
• ajută la dezvoltarea creierului în stadiul intrauterin; 
• protejează vederea şi previn afecţiunile oculare graţie conţinutului de luteină şi zeaxantină din gălbenuş;
• antioxidant; 
• ouăle sunt importante surse de proteine de calitate (6 grame/ou) şi aminoacizi, care ajută la dezvoltarea ţesuturilor, scăderea în greutate, creşterea masei musculare, reglarea tensiunii arteriale şi întărirea oaselor;
• consumul de ouă este frecvent recomandat şi în dietele de slăbiredeoarece sunt alimente săţioase, deci care ţin de foame şi ţin la distanţă pofta de dulce;
• ouăle sunt bogate în sulf, mineral esenţial pentru absorbţia complexului de vitamine B, utile pentru buna funcţionare a ficatului;
• ajută la menţinerea sănătăţii pielii, unghiilor şi părului, conferind un lus de strălucire.

 

Locul 2- Pâinea prăjită


Fiindcă văd tot mai multe fete care optează pt micul dejun la pâine prăjită în detrimentul pâinii normale, atunci azi sa fie despre PÂINE PRĂJITĂ vs PÂINE NEPRĂJITĂ.
Sunt multe controverse legat de pâinea prăjită si unele chiar absurde, dar totuși sa nu uităm că, compoziția pâinii face diferența și muzică.
Așa că, daca tot alegem o pâine prăjită, măcar să fie neagră, integrală, cu secară decat cea albă. În momentul prăjirii, rumenirii pâinii, se produc niște modificari chimice, o dată se pierde apa din pâine, apoi tot din cauza prăjirii (mai ales persoanele care aleg sa o facă mai crocantă, mai prăjită) poate rezulta o substanță -acrilamida- cu efect cancerigen și neurotoxic; tot pâinea prăjită stimulează secrețiile gastrice și dezvoltă apetitul, așa că, chiar după senzația de sațietate poate aparea foamea, lucru nedorit de nimeni. De altfel și o parte din vitaminele din complexul B se pierd în momentul prăjirii .
Singurul aspect mai pozitiv este acela al indicelui glicemic, care este un pic mai scăzut decât cel al pâinii neprăjite – 70 față de 60 al pâinii prăjite, deci e mai bună cea prăjită, pentru persoanele care suferă de diabet.
Dacă totuși alegem să mâncăm ocazional paine prăjită, atunci sa fim atenți și la combinațiile pe care le facem, adică ce punem pe pâine. Să uităm de unt, gemuri, dulcețuri, mezeluri. Sunt doar câteva exemple de asa NU.
Cel mai bine e sa alegem legume, gen salată de vinete, avocado, roșii, sau brânză slabă în grasimi (gen: ricotta, cottage, mozzarela), sau ou dresupra.

 

Locul 3- Calciul

 Astăzi vă povestesc si despre un mineral foarte benefic, important și indispensabil pentru organism, pentru menținerea oaselor și mușchilor. Da, este vorba despre CALCIU, iar deficitul lui se întâlnește prin diferite manifestări, ca de exemplu:

• contracții musculare (cârcei);
• osteoporoză;
• senzație amorțeală si furnicaturi ale membrelor;
• dereglari de ciclu;
• insomnii;
• palpitații;
• dureri de cap;
• tulburări de menopauza;
• rahitism;
• tulburari de creștere.

Acum că am stabilit de ce avem așa mare nevoie de Calciu, atunci cel mai bine este să-l luăm din multitudinea de alimente, iar partea bună e că prin alimentație poți minimiza această pierdere de Calciu.

Sursele de Calciu: 
• laptele, derivatele lactate;
• ouăle; 
• pește; 
• din surse vegetale;
• semințe;
• semințele de susan; 
• semințele de mac; 
• semințe de chia;
• semințele de floarea soarelui; 
• legume (mai ales cele verzi);
• algele; 
• frunzele de pătrunjel; 
• varza creață; 
• broccoli;
• soia;
• fasole albă; 
• tofu;
• andivele etc;
• fructe oleaginoase; 
• migdalele; 
• alunele;
• nucile; 
• smochine;
• citrice.


Adevărul este că indiferent de tipul alimentelor, fie că sunt de origine vegetală sau animală, organismul nu va putea asimila decât 40% din Calciul ingerat, iar restul se va elimina.

Pt a ne îmbunătăți si optima absorbția de Calciu, avem nevoie de câteva “artificii”:

• să ne expunem pielea la soare (lumină) pentru a sintetiza vitamina D3 benefică în absorbția Calciului din alimente;
• semințele să se consume mai mult sub formă de pastă, deoarece semințele întregi sunt mici, tari și organismul nu reușește să extragă Calciul din ele;
• de evitat produsele cu mult fosfor, cum ar fi băuturile răcoritoare sau alimentele intens procesate, deoarece o cantitate prea mare de fosfor împiedică asimilarea Calciului;
• si să nu uitam de un lucru foarte important, APA. Apa minerală (fie plată sau gazoasă) este și ea o sursă fantastică de calciu.

Facebook Comments

Related Posts

by
Previous Post Next Post
0 shares
Back