Traim in secolul vitezei, insa aceasta viteza si tot ceea ce presupune ea, ne streseaza parca pe zi ce trece mai mult. Stresul a devenit boala secolului si afecteaza in egala masura pe toata lumea, iar amprenta lui este una din ce in ce mai vizibia: oameni bolnavi si supraponedrali sau chiar obezi.
Stresul, prin efectele lui negative, se numara printre principalele cauze ale acumularii kilogramelor in plus, dar si a multor probleme de sanatate, multe dintre ele fiind chiar o consecinta a ingrasatului.
Asadar, daca pare ca nimic nu mai functioneaza in cazul vostru, daca va supuneti unor reguli stricte de alimentatie, faceti miscare in mod constant, clinic nu suferiti de vreo afectiune care sa va impiedice sa slabiti, iar acul cantarului nu vrea sa scada in ciuda tuturor eforturilor depuse, atunci este evident ca stresul isi face simtita prezenta.
Cum actioneaza stresul asupra siluetei noastre?
Creste nivelul de de cortizol si adrenalina, acestia fiind denumiti si „hormonii stresului”. In perioadele de stres intens, cortizolul, care este produs de glandele suprarenale, se secreta in exces ca reactie de aparare al organismului, insa aceasta crestere duce la mancatul compulsiv. Tot cortizolul este responsabil si pentru directionarea tesutului adipos pe zona abdominala, iar acest lucru nu este doar o problema de estetica, ci si una care ridica riscul aparitiei unor probleme de sanatate precum bolile de inima.
Satisfacerea poftei de mancare excesiva care apare pe fond de stres, prin cresterea nivelului de cortizol, duce si la incetinirea metabolismului. De regula, mai ales atunci cand auzim replica „mananc pe baza de stres’’, o asociem cu chipsurile, ciocolata si, in general cu mancarurile de timp junk food.
Totusi, aceasta asociere, dar si alegerea alimentelor mai sus mentionate, au cumva o explicatie logica. Desi exista alternative mult mai sanatoase, cu mai putine calorii si mai satioase, oamenii stresati au tendinta sa aleaga variantele de junk-food si fast-food pentru simplul motiv ca acestea se incadreaza la categoria de mici placeri vinovate sau mancaruri preferate, iar consumul lor duce la cresterea nivelul de serotonina, denumit si hormonul fericirii. Pentru moment, prin cresterea secretiei de serotonina, simptomele stresului pot fi diminuate, insa nu vindecate. Cel putin varianta mancatului mult si prost, din punct de vedere calitativ,nu este solutia.
Printre semnele ca nivelul de cortizol este crescut, se numara: lipsa somnului, apetitul culinar crescut, depunere de grasime in zona abdominala, apetit sexual scazut, probleme digestive, stare nejustificate de alerta, dureri de cap si dezinteresul total fata de lucrurile care inainte va faceau placere.
Un alt efect secundar al stresului este lipsa somnului. Studiile arata ca 1 din 3 persoane sufera de insomnie. Grijile, framantarile si gandurile negative ne impiedica sa ne odihnim, se instaleaza insomniile, iar acestea au efecte devastatoare asupra sistemului endocrin, responsabil in mare parte pentru acumularea kilogramelor in plus. In timpul somnului, balanta hormonala este reglata, ceea ce reprezinta echilibrul hormonal care mentine functia endocrina in valorile optime pentru buna functionare a organismului nistru. Lipsa somnului, in cazul personelor tinere, poate reduce prematur cantitatea de HGH (human growth hormone sau Hormonul Cresterii) secretata si astfel procesul acumularii de grasime este accelerat. Mai mult, privarea de somn afecteaza si productia unui hormon denumit leptina si este responsabil cu senzatia de saţietate. Astfel, din cauza nivelului redus de leptina, va creste pofta de mancare si, indeosebi, se va resimti mai acut nevoia consumului de carbohidrati.
Alte efecte nedorite ale lipsei de somn sunt:
– Slabirea sistemului imunitar;
– Cresterea riscului de cancer mamar (dezechilibru hormonal);
– Scaderea capacitatii de concentrare
– Rezistenta la insulina;
– Depresie;
– Cresterea riscului de inarct miocardic si accident vascular cerebral.
Cum combatem, totusi, stresul?
Primul pas catre combaterea stresului vine din interior si este in stransa legatura cu alimentatia. O alimentatie echilibrata, alimente naturale, respectarea unui orar al meselor, lupta cu succes impotriva stresului.
Urmatoarele alimente si categorii de macronutrienti, nu numai ca vor tine stresul departe, dar va vor ajuta sa ve mentineti silueta sau chiar sa slabiti cateva kilograme:
– Carbohidratii complecsi, cei cu eliberare lenta, ce asigura o aprovizionare treptata cu energie si care contribuie innfluenteaza in mod benefic secretia de serotonina. De preferat sunt cei cu indice glicemic mic si cu capacitate de digerare rapida: cereale integrale, fructe si legume cu continut scazut de zahar;
– Portocalele: Bogate în vitamina C, portocalele pot reduce nivelul hormonilor de stres in timp ce consolideaza sistemul imunitar. Tot vitamina C aduce la normalitate tensiunea arteriala crescuta;
– Spanacul: Prea putin magneziu in organism provoaca dureri de cap si oboseala, efecte ale stresului. De aceea, o cana de spanac este drumul cel mai scurt pana la completarea cantitatii necesare de magneziu;
– Peste gras: Omega-3 si acizii grasi din peste, precum somonul sau tonul, pot preveni prezenta hormonilor de stres, in timp ce protejeaza si impotriva bolilor de inima;
– Avocado: Potasiul reduce tensiunea arteriala – o jumatate de avocado are mai mult potasiu decat o banana;
– Telina si morcovul: Rontaitul de telina sau morcovi ajuta la eliberarea tensiunii si la scaderea nivelului de stres.
De asemenea, sportul practicat cu regularitate, plimbarile in aer liber, hidratarea corespunzatoare si intreprinderea de activitati recreative, combat stresul, imbunatatesc sanatatea si amelioreaza mare parte din simptomele anumitor afectiuni medicale.
