Astazi vreau sa va vorbesc despre diastaza si experienta mea referitor la ea.
Staiti ca o burtica mai bombata s-ar putea datora nu numai unui tesut adipos în exces, sau a balonarii, ci si a diastazei? Disataza este indepartarea propriu-zisa a muschilor abdominali, afectiune foarte des intalnita la proaspetele mamici în urma unei sarcini, dar si la atletii de categorie grea, din cauza presiunii mari exercitate in aceasta zona.
Ce duce la diastaza?
În timpul sarcinii organismul emana hormonul relaxin care actioneaza asupra muschilor abdominali, facandu-i mai elastici si, astfel, in anumite cazuri, ducand la indepartarea lor, astfel incat burtica este pregatita sa faca fata cresterii in volum, dar si a presiunii de pe parcursul sarcinii. Din acest motiv, dupa nastere burta va ramane proeminenta si asta pentru ca muschii inca nu si-au revenit in totalitate.
Diminuarea ei este destul diferita de la o persoana la alta, fie poate trece de la sine in timp, fie apeland la un ajutor specializat.
Cum se depisteaza?
Diastaza se poate depista cu usurinta : din pozitia culcat pe spate cu picioarele indoite, impingeti usor patru degete ale mainii in zona buricului, apoi ridicati capul sustinandu-l cu cealalta mana. Daca nu ati simtit cu degetele nici un spatiu de-a lungul abdomenului, felicitari nu aveti diastaza. Daca totusi degetele s-au adancit intre muschii abdominali (de la 1 la 3 cm), atunci e diastaza.
Majoritatea mamicilor, dupa nastere, se confrunta cu diastaza pentru o perioada de pana la 3-6 luni si e absolut normal, insa cu ajutorul unor exercitii statice, aceasta poate fi redusa. Diastaza si diminuarea ei depind foarte mult si de varsta, de ereditate,de dimensiunea abdomenilui in timpul sarcinii, de numarul de sarcini , dar si de activitatea fizica de dinainte de sarcina.
Si in final, experienta mea cu diastaza :
« Dupa nastere voiam cat mai repede sa-mi recapat abdomenul plat si cam la 4 saptamani de la nastere, faceam abdomene ori de cate ori aveam ocazia. Pana cand intr-o zi am trecut prin fata oglinzii si m-am speriat de burta mea, vazuta din profil! Era ca în luna 6-a de sarcina, mai mare chiar comparativ cu cea post-partum. Am încordat burta si am apasat cu degetul – s-a adancit foarte putin, deci nu era vorba de grasime. Balonata nu eram. Am început sa caut frenetic pe net cauza (eram chiar disperata), sa-mi intreb cunostintele. Pana la urma m-au luminat rudele din alta tara, unde gravidele sunt informate preventiv despre aceasta problema care poate aparea dupa sarcina. – Diastaza! Mi-am depistat-o singura, aveam o fanta de 2 degete. M-am documentat mult, am cautat toate explicatiile, cauzele etc. Tot pe net am gasit exercitii (statice), care mi-au devenit dej rutina de dimineata si m-au ajutat sa reduc considerabil efectul inestetic al diastazei. In aceasta perioada am evitat alte tipuri de sport, am lasat doar inotul lejer, mersul pe jos. Deci : vacuum, ridicarea pelvicului (glute bridge), plank. Aceste exercitii le fac si acum, ori de cate ori am posibilitatea si nu necesita mult timp. Vacuumul e preferatul meu (mai este si un bun masaj pentru organele interioare) il fac zilnic, DOAR pe stomacul gol, oriunde.
Rog toate vrabiutele, care au experienta la acest subiect, sa imparta cu noi experientele lor cu diastaza si daca aveti intrebari, va asteptam.
Sper din suflet sa va ajute aceste informatii!
Iata cateva imagini cu exercitiile interzise:
Si pe recomandate in cazul de diastaza:
Articol semnat Ina Tcacenco si ingrijit de Alexandra Pistol
Related Posts
