Fara doar si poate, Craciunul este cea mai frumoasa sarbatoare crestina dintre toate. Pentru mine simbolizeaza inceputul, miracolul, schimbarea, iubirea si bunatatea. De-a lungul timpului, Craciunul a fost bucuria cadourului, fericirea jocului in zapada, a fost despre Mantuitorul Iisus, despre familie, prieteni, ca mai apoi, pana acum cateva zile sa fie doar melancolie, dor, dezamagire si scurgerea timpului. Nu mai simteam magia, uitasem miracolul si toate semnificatiile acestei sarbatori…pana cand:
Prima zi de Craciun
…mi-a daruit zambetul si taria de caracter a lui Elle Belle. Zambetul ei mi-a topit gheata din inima si forta ei interioara mi-a dat curajul de privi lumea direct in ochi, mi-a dat puterea de a lasa in urma ce e rau, mi-a dat bucuria de a realiza cat sunt de norocoasa si mi-a daruit speranta ca pot face orice imi doresc atata timp cat vine din inima. In drumul meu, Elle e un inger al rezistentei, al durerilor depasite cu zambetul pe buze si increderea in Dumnezeu, al mustrarii parintesti si al rabdarii de a aduce pe oricine pe drumul cel bun, asemenea Heruvimilor.
A doua zi de Craciun
…mi-a reamintit ca nu sunt singura, ca nu am fost niciodata si cu siguranta nu voi fi. Si asta am realizat cand m-am uitat spre bradul impodobit si am vazut vrabiuta verde pe care scrie „Alinus 2017”. Stiti, dupa multi ani, am primit un plic cu o felicitare si cateva cuvinte scrise din suflet de Alina Sava. Mirosul de cerneala si hartie, emotia citirii si impactu mesajului m-au trimis in vremea cand tot ce era simplu insemna bucurie, sentimente pure…vremea cand eram copil si iubeam Craciunul. Atunci am regasit magia lui, iar Alina a devenit ingerul Craciunului pentru mine, EU, acest Grinch al zilelor noastre, posac, ingrijorat si, pe alocuri, superficial.
A treia zi de Craciun
…mi-a daruit hohotul de ras provocat de gandul care mi-a zburat la Nicoleta Ticala. Rasul ne mentine spiritul liber, tanar si frumos, iar Ticala a mea are darul de a-l imparti pe oriunde isi face simtita prezenta. Daca simtul umorului ar fi o persoana, ar fi fix gagica asta cu cracii lungi si ochii de caprioara care a implinit 58 de kilograme…la 1,72 m! Unii oameni au scopuri si misiuni precise pe pamant. Eu ii numesc ingeri. Ticala e ingerul Rasului cu patima. Si eu sunt binecuvantata ca am intalnit-o in calatoria asta.
A patra zi de Craciun
…continua cu daruri spirituale si retrospectiva anului care mi-a fost fost lectie a adus in fata mea un chip frumos cu suflet bun. Este tot un inger pe care viata mi l-a scos in cale cu un scop. Este Carmen Uzun, zana mea, de la care am invatat ca iubirea pentru oameni, bunatatea si altruismul ru barierele conformismului, ale timpului si ale spatiului si ca pentru a rezona si a simti aproape de sufletul tau pe cneva nu trebuie sa-ti fie aproape fizic.
A cincea zi de Craciun
…a venit mi-a adus impachetat intr-un trup delicat si un chip de copilita, ingerul copilariei, in imaginea Claudiei Tudor. Eu cand o vad si o ascult vad bucuria unui copil in ochii ei, in rasul ei aud gingasia si puritatea copiilor, iar in abordarea pe care o are asupra vietii vad incapatanarea ci=opiilor, dar si puritatea care ii face pe cei mici sa ierte greselile celor din jur, sa stearga cu buretele si o sa ia mereu de la capat, asemenea unui joc de copil. De la ea invat in fiecare zi sa nu uit de copilul din mine, caci e adultul e tern.
A sasea zi de Craciun
…mi-a adus un zambet complice pe fata, zambet datorat ingerasului poznas care a intrat in viata mea anul acesta, Elenida Ungureanu. Cu ea si de la ea am invatat ca, indiferent cat de tare te loveste viata si cat de rau te dezamagesc oamenii, o gluma buna, pe alocuri deocheata, te face sa treci mai usor peste orice obstacol. Zambetele cele mai largi ascund cele mai grele dureri, dar ingerul meu poznas mi-a zambit mereu cand am avut nevoie.
A saptea zi de Craciun
… mi-a adus bucuria vorbei blande. Mi-a rasunat in urechi vocea calda si buna a Mariei Achim care mi-a mangaiat sufletul si auzul cu fiecare vorba rostit. Mi-au trecut prin fata ochilor, randuri scrise se ea si cu fiecare cuvant scris, in stilul ei inconfundabil, mi-a smuls un zambet. Ea e al 7 lea ingeras care a contribuit la evolutia mea din acest an.
A opta zi de Craciun
…mi-a adus sprijinul si uitandu-ma prin pozele de pe grup, mi-am zarit si ingerasul sprijinului. Ea e Adella, cea care, in ciuda diferentei de fus orar, este omniprezenta si omniscienta. Stie cum a decurs fiecare zi din viata noastra, se ingrijoreaza atunci cand ceva nu ne merge bine si mereu, dar mereu gaseste o solutie bune pentru orice problema.
A noua zi de Craciun
…mi-a dat forta, caci asa am invatat de la ingerul cu mana de fier, Elena Toma. Timida pe alocori, plapanda si delicata, insa mereu ferma, sigura pe ea si inteleapta din cale afara. Cand prin fata mi se perindau situatiile grele din viata mea, momentele de disperare ca nu stii incotro sa o iei, am vizualizat-o pe ea, elena, ingerul cu mana de fier, si am intuit sfaturile ei si raspunsurile pe care mi le-ar da la intrebarile mele.
A zecea zi de Craciun
…mi-a adus bucuria din sufletului unui copil, fericirea diminetilor reci petrecute in familie, impreuna cu toate jocurile facute pentru cei mici care incanta si sufletele celor mari deopotriva. Am simtit asta gandindu-ma la Roxana Maxim care pentru mine este ingerul familiei. Mama devotata, sotie iubitoare si prietena atat pentru puisorul ei blondut, cat si pentru sotul de care are grija tot ca de un copilas. Pentru mine, Roxana reprezinta familia si daca vreodata as fi mama, mi-as dori sa fiu cum e ea pentru copilul ei.
A unsprezecea zi de Craciun
…mi-a amintit cat de importat este sa sa-L ajutam pe Dumnezeu sa lucreze prin noi. Am simtit prin toti porii altruismul Janettei Morar, ingerul initiativei. M-am trezit dansand in fata oglizii, intocmai indemnului pe care Janette ni l-a dat tuturor, acela de a face miscare, indemn al carui substrat este mult mai profund: renuntarea la masti, la complexe si eliberarea spiritului liber, tanar si insetat de bucurii simple.
A douasprezecea zi de Craciun
…mi-a adus lacrimi de multumire, de recunostinta si de impacare cu mine insami. Mi-a adus franturi din cantecele glasuite cu har de Valeria si mii de fiori mi-au brazdat toate celulele. Atunci am inteles ca emotia e o stare de spirit si nu un scop catre care sa tind, idealizandu-l prea tare.
Mi-a adus in minte toate zilele si noptile petrecute la povesti cu talc alaturi de Georgiana Balaban, ingerasul devotamentului, alaturi de Alissa, pe care o asemuiesc cu protectoare necuvantatoarelor.
Atat de diferita si totusi atat de asemanatoare mi cat de timida era Nicoleta Dinu si cat de increzatoare este acum. Ea pentru mine reprezinta spiritul sacrificiului facut pentru binele apropiatilor, sacrificiu facut fara regret, ci doar cu speranta si bucuria de a aduce bucurie. Am simtit in nari miros de brad si aer proaspat din padurile in care Adina Chelariu ne-a plimbat pe noi toate. Am simtit mandria Andradei de a fi frumoasa, admirata si atat de puternica incat sa faca singura alegerile. Mi-am privit mama in ochi si undeva acolo am vazut-o pe Daniela Siminischi, cu blandetea si durerea ei, asemeni mamei mele, dar cu licarirea omului fericit pentru fiecare lacrima a pus baza unui zambet viitor. Am aprins o tigara si am sorbit dintr-o cafea calda si amara si mi s-a facut dor de Elena Georgiana pe care, desi inca nu o cunosc personal, am simtit atunci, ca o data, candva, am baut cafea, am fumat o tigara impreuna si am vorbit vrute si nevrute. Am stat la geam si am vazut copii jucandu-se cu mamele lor in zapada si gandul mi-a zburat la Steluta, pe care o vad facand totul pentru fericirea pruncilor. Am terminat cafeaua, tigara s-a ars de mult in scrumiera si am simtit miros de scortisoara si atunci am simtit-o aproape pe Timea, cea mai ingenioasa in materie de prajiturele pentru siluete subtiri. Am pregatit celebra ei tarta cu mere si am mancat-o impreuna…in gand si suflet. Le-am chemat in gadul meu si pe Ina, Oanna si Raluca. Pe Raluca am mangaiat-o pe burtica si i-am spus bebelusului sa fie fara grija, caci mamica lui e cea mai buna. M-am uitat in ochii Oanei si am vazut lumea toata in ea, am vazut entuziasmul fetei tinere la inceput de drum si dornica sa descopere lumea. I-am urat in gand ca raul sa o ocoleasca si binele sa-i calauzeasca toti pasii. Ina e la fel de fasneata, fina si misterioasa. Am privit-o cu ochi curiosi, incercand sa-i aflu misterul. Sufletul si radacinile comune cred ca ne-au adus impreuna. Nimic nu e intamplator.
Am mers la oglinda si m-am privit si pe mine in ochi. Zambeam…cu sufletul, cu ochii, cu inima. Erati toate langa mine si deja sarbatoriseram impreuna primul nostru Craciun. Ati ramas si veti ramane cu mine, caci voi toate sunteti ingerii pe care Dumnezeu mi i-a trimis cand aveam nevoie, cand ramasesem cu lectii neinvatate si cand credeam nu mai exista urma de bunatate in mine…in nimeni.
Anul acesta m-am imbogatit intocmai cum mi-a prezis horoscopul. Nu material, ci sufleteste. Si nu e puțin lucru, caci nu multi sunt asa de norocosi ca mine.
Related Posts
